E prânzul unui cuțit unul tocit cu mâner o statuie
azi nu primim azi încuiem anotimp în gutuie - știu am mai spus vă rog răsuciți
În timp ce scriu cu rimă un poem aici pe strada Frantuska la numărul șapte am un vis în milocul străzii - trec mașinile peste el un singur claxon se face verde
visul devine rotitor cum e paserea mutului
iar poemul meu se ascunde sub roata unui căruț pentru copii în mijloc pe drum stă o cremene
e galben





Belgrad-Srbja, pe la prânz