agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Pașadine în vers alb (73)
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-09-18 | [Acest text ar trebui citit în english] |
Împăcat cu toate cele
Liniştit, întins pe masă, Stau în casă. Lumea vine să mă vadă Şi nu îi vine să creadă Că eu, cel ce ieri pe stradă Mai râdeam şi mai glumeam, Stau acuma-n nemişcare Fără zâmbet şi suflare. Inima nu se mai zbate Mâinile-s pe piept legate Doar la cap o lumânare Arde fără încetare. Flacăra-i mică, uşoară, Se înalță, şi coboară, Precum visurile mele Se-nălțau odinioară. Timpu-a-ncetat să existe, Spațiul cel nemăsurat S-a redus, s-a micşorat, Doar la câțiva coți lungime Şi-un cot-jumătate-n lat, Tot ce-a mai rămas din mine!… Într-un colț întunecat Sufletul meu, dragu-mi suflet Stă stingher şi speriat Şi se întreabă mirat: - Oare ce s-a întâmplat Că ieri eram vii şi veseli Iară astăzi dintr-o dat’ Unul din noi a cedat?!… Foarfeca cea nevăzută Dintr-o mână neştiută, Drumul vieții şi-al luminii L-a scurtat. L-a retezat. Câte zbuciumuri şi vise Idealuri neştiute, Şi câte gânduri vrăjite, Stau în juru-mi prăbuşite? Câte unul se mai zbate Să se ‘nalțe, apoi cade Fără de puteri şi frânt, Se apleacă spre pământ. Lacrimi mari le cad pe glie Căci se duc pentru vecie Cu cel ce întins pe masă, Stă în casă Fără gânduri şi suflare, La cap cu o lumânare!...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate