gândurile
cu care am adormit aseară
azidimineață
se spălau pe ochi
undeva într-un ținut al nepăsării
foarte departe de mine

fata
pe care
am sărutat-o azinoapte
cu buze aspre sterpe bătrâne
nu mi-a rămas decât tulbure vis
rușine tristă-n surâs ferecată

toate-s așa
ca un pod de pământ
peste privire lâng-o fereastră
în zilele grele câte le sting
seara-n mormânt de-adormire