săpau adânc
lângă biserică
tristețea atârna pe chipuri ca o barbă
de zeci de ani
fără lumină
se înțelegeau din târnăcoape
aruncau timpul cu lopata
doar aerul șuiera pe subrațe
la ora când trebuia
cânta un preot în difuzor
psalmii veneau în cercuri
fără greutate
atunci privirile cădeau cu vârfurile
în pământ

parcă-și săpau groapa

(11 nov. 2010)