Se-abate
Peste două gânduri împletite
Mai înainte de-a se fi ivit
Cioc negru înmuiat în teamă.
Și mugurul încremenește-n cuib
Fără să știe
Unde se va naște.

Dacă alte vânturi
Se întretaie
Și își găsesc odihnă în vrăjmaș,
Spre seară
Fericit de chinul răscolit sub aripi
Popas își va găsi
Cocoru-n gând
Și va ciupi în fugă
Plopul nenăscut.

Și adormit de frig și de uitare
Va încolți apoi
În malul unei mări
Nesărutată
Și nestrânsă
În matca ei pierdută
Într-un țărm.