încă ne urmărim viețile
de pe trotuare diferite
permanent cu ochii pe celălalt
să nu fugă să
nu se rătăcească te miri unde
în vreo vitrină sub un portic pe care de fapt
autoritățile (aceste angoase ale nemișcării permanente)
să-l fi dărâmat cu ceva vreme în urmă
privitorii vor afla abia mai târziu că acea vechitură
nu mai există
doar imaginea ei persistă în
privirile care au uitat să-și voaleze amintirile

încă unul pe celălalt
ne urmărim de pe trotuare diferite
între noi e un drum cu direcții de dus
de-ntors
nu-l putem traversa
ochii noștri aleargă
unul înspre celălalt
feriți mai mereu de iluzia realității târzii