ating clipiri de lumi de la mansardă și fac cu mâna versului ce zboară din gândul meu fierbinte într-o doară spre alte vieți ce-ar fi dorit să ardă nu sunt nici trist nici vesel bunăoară îmi leg vocala pe-o mlădie coardă torent de duh s-a-nfipt precum o bardă în seva clipei ce nu vrea să moară a tot gonit cerșind un strop de apă chiar de nu vreau dureri planând în vânt deschid în borta vrerilor o trapă să se prelingă setea în pământ doar mirtul tandru semne-n cuget sapă să facă loc zidirii din cuvânt