Dorinta ce insufla o pasiune
Dar doar pentru un moment
O clipa ce dureaza o viata
Poate fi ingusta
Sau poate nu ii inteleg deplinatatea
sange latin, de foc si tristete
Varsa-ti vinul in plictis
Si marea. Un mare volum
De poze, de vise, de versuri
Postum apreciate

Copii de guma
Copii fara minte
Total straini.
Copii ce se ineaca in versuri
Sau doar in cuvinte
Putinul intins peste tot si toate
Ai crede ca nu e suficient
Te copleseste, te sufoca, te mangaie bland
Ca o briza.

Stau langa mare.
Apa imi spala picioarele.
Aer sarat
Eu sunt o mumie
De mult m-am uscat in mintea voastra
Si in suflet
Nu mi-a mai ramas
Decat o scoica sparta...

Si multi au trecut peste mine crezand
Ca sunt o comoara
Mereu pierduta
Mereu regasita
Fara stapan
Niciodata liber

Complex ca si marea
Complex ca si vantul
O mare de oameni
Iar vantul... nu ma misca.

Copacul sub care zac ingropat
De mii de ani imi fura seva
Doar pentru umbra ce imi da in schimb...

Si totusi eu sunt o comoara
Dar nu de aur si absint
Ci de un murmur
si un vaiet
Din care v-ati nascut voi toti
E liniste, iar vantul
Nestingherit de lume
Imprastie in haos tot ce-a ramas pitic
Iar colosii se ghemuiesc si plang...

Imperiul meu e mister
Iar pocalul
Imi e gol
Demult nu mai am barba
Iar ce este un rege
Ce nu mai detine fuiorul timpului?...

Spulbera si viata
Spulbera si moartea
Incearca si norocul
Doar sansa mea sa ai
Ca sa te nasti un rege
O mumie
Un suflet fara vin
Un gol uscat
Din care marea
Orice placere a spulberat

Degeaba incerc
Tot ce e simplu
Nimic nu e si nu va fi concret
Miscat numai de lume
Si atras de goluri
Linistea o cauti
doar legea gaseste-o
Cugeti, dar degeaba
Cu ce, daca totul e gri?
Nu e iubire, nici ratiune
Este doar vag si mort si gol
Nu este creier de felina
Si nici instinct de pradator

Doar un copil din flori
Imi bate iar la poarta
Eu nu-nteleg ce vrea
Si poate
Ar trebui sa plec
Sa-l las sa bata la o usa moarta
Intr-o sala goala
fara de pereti
Numai de ratiune
Si de ganduri false
Caci aer este, bruma
Tot ce nu-ntelegi...

Un cufar de dementa pura
Iti torn in cupa cate putin venin
Ca sa nu simti
Ca sa nu vezi ca totul e sfarsit
Iti prelungesc o clipa durerea ce o simti
Si te ajut o clipa ca sa cuprinzi lumina
Iar mai apoi cu mine
La bratul meu cel stang
te voi conduce catre
Iesirea din abis.
Cand vei atinge golul
Si vei simti dorinta
Sa te gandesti la mine
Faunul cel stramb
ce te-ncanta cu glume
Si iti canta din struna
Si te facea sa galgai de-al fericirii moft

Caci numai cu otrava putea-voi sa te capat
Din nou pe-acelasi pat de muguri, de cenusa si de vise
Ca sa te-nalti la ceruri
Va trebui sa tarai
Inatai, pana la mine
Al tau vecinic pas
Si-apoi cu-o falfaire
Sa imi intorci obrazul

Prea mult am privit
Si nu ma pot opri
Alege-ti cu sfiala cele 3 cuvinte
Cu care imi vei arde sufletul ranit
O pana lasi in urma
Si niciun pic de ceara
Ca sa pot zbura catre alt mileniu

Surasul tau pe buze
De-l culegi, e dulce

Dar, sti-vei tu vreodata...