pe stradă
gem tomberoanele de foame
plâng gunoaiele de frig iar pe la colțuri
se strâng în grupuri semafoarele la bârfă
ăla galben obligă roșul să se facă verde și se amuză
fiecare de starea celuilalt

mănunchiul ăsta de butoane care își cară în porții
egale ura pe stik-uri de 2 gb și calcă temător să nu i se
umple cumva pantofii de viruși sunt eu
părul fixat taie vântul în franjuri parfumul fin topește
anotimpul în pete de asfalt și inima ta în sticle de alcool
cu care mă îmbăt la fiecare cotitură a dragostei

tu ești cârciuma periferia mlaștina durerea
cu tine în brațe sistemul meu o ia razna și îmi
tot dau restart de câteva nopți încontinuu
cu tine vreau să intru în standby o veșnicie să
îmi alin butoanele în porturile tale să trăim pe același hard
tăinuiți de un password al nostru...tastează-te în mine