Apără-mi părinții,Doamne,
Și nu-I lăsa să-mbătrînească.
Eu vreau ca florile să fie-
Mereu cu dor să înflorească.

Iar firele deja de nea,
Să nu le înmulțești, Părinte,
Că viața și așa li-I grea,
Tu dă-le-n prag doar lucruri sfinte.

Să nu-I lași singuri niciodată,
Cînd n-oi mai fi cu ei, să vii,
Cînd voi pleca în lumea toată,
În sînul Tău,te rog , să-I ții.

Iar viața mea, împarte-o lor,
Să aibă tihnă și hodină,
Să ștergi durere, să ștergi dor,
Și să le-mparți în loc lumină.


Și nu-I lua la Tine-n Cer,
Tu lasă-I lîngă mine,Sfinte…
Eu doar atîta am să-ți cer-
Să-I îngrijești,te rog,Părinte…