Mă uit la păsări și mă gândesc
Cât mi-aș dori să pot să zbor
De ce, pentru om, nu e firesc
Să zbori către cer, să atingi un nor?

Mă uit la stele și îmi doresc
Să mă plimb, să strălucesc...
De ce, pentru om, nu e firesc
Să te țintuiești pe cer, făr' s-amețești?

Mă uit la cer și mi-aș dori
Să fiu atât de mare, de albastru
Încât lumea s-o pot primi
În sufletul meu pus sub sechestru.

Mă uit la soare și mă-ndoiesc
Că lumea aș putea s-o încălzesc...
De ce, pentru om nu e firesc
Să aibă o inimă care să spună : te iubesc?

Mă uit la luna și mă-ntreb
Care noapte s-o aleg
Să mă urc pe cer, să strălucesc
O lume-ntreaga să luminez.