Dorul greu mereu ma cheamă,
Dor enorm de ce-a trecut.
Îți sînt fiică și-mi ești mamă –
Þara mea de dincolo de Prut.

O patrie ce ne e dragă
O vrem și azi ca alte dăți,
Am fost cîndva o pîine-ntreagă,
Azi sîntem doua bucăți.

Și-ntre noi e dat să fie
Un dor greu, neîmplinit...
Cu valuri – rînd de poezie
Curge Prutul obosit.

Dar sperăm c-o sa ramîna
Gînd de pace și iubire,
Cînd toată nația română
Va porni Marea Unire.

Va fi o boltă mai senină,
Uitat în veci va fi trecutul
Și c-o apă cristalină
Va murmura puternic Prutul.

Se va ierta ce-a fost odată
În următoare generații
Și-o zăpadă mai curată
Ușor va înveli Carpații.

Un gînd străbun o să răsară
Fără lacrimi din trecut,
Că tu ești a noastră țară –
Þara mea de dincolo de Prut!