Înfloresc în cer salcîmii
E tăcere pe pămînt
Uneori mai latră cîinii
Sau frunze foșnesc în vînt

Drum pustiu se-așterne-n cale
Pe margini - trudite flori,
Geamuri galeșe și goale,
Case adormite-n zori.

Liniștea domnește-n zare
Cu nuanțe de tăceri
Liliecii dorm în floare
Pe umbroasele cărări

Dar din firele de iarba
De sub garduri la grădini
Prinde liniștea să fiarbă
Clocotind sub rădăcini

Și se-nalță de sub crin
Din pămînt cu iarbă rară
Înspre cer, și-acum senin,
Aburi calzi de primăvară

Cînd colo în depărtare
Raze prind a se ivi
Și capușe dau în floare
Pregătite-a le-ntîlni

Prin tăcerea adormită
Ca-n pustiu în zori de zi
Toate florile se agită
Începînd a se trezi

De pe cer lipsesc iar norii
Soarele-apărînd în zori
Înfloriră toți bujorii
Pe un drum pierdut în flori

N-am uitat nici astăzi drumul
Îmbrăcat precum un crai
Căci mai simt și-acum parfumul
Unei dimineți de mai.