I

Mor cu tine-n ultim gând
și mi-e ca la priveghi
trupul mângâiat prea blând
de-aflarea unui tandru renghi

Ai aflat unde m-ai rănit
și-ți lași garoafa gurii
chiar pe locul hărăzit
încolăcit de-a pururi

De vrei să nu-mi uiți ochii
taie-ți pletele pe ei
du-i în falduri și-n rochii
să răsară când mă vrei

Sânii tăi m-or încălzi
ca ultime pahare
să n-am eu chipul prăzii
ori morții seculare

Vieții mele-i recunosc
prezența ta amară
sexualul damf de mosc
sudoarea-ți pe chitară



II

Calomfirule trilule
garoafă cățărătoare
liană ca tangajul
zeului roman Silvan
pădure dobrogeană
Somovă ori Lete
cârlionțată zare
darnică boierească
mereu să-ți legeni corpul
pe lângă Marea cea Mare
chemări să nu-ți aud
ci doar o amintire
ținut scitic la sân

Calomfirule trilule
găsește-ți pereche
iar dacă n-ai și n-ai
crește-ți splendoarea
nou-născută renăscută
Elisabetă cea dintâi

Calomfirule trilule
n-am vrut decât să-ți miros
strânse la piept petalele
erai ființa unei alte nunți
pereche peste văi și munți
la țărmul unei vieți profane