Adu-ți aminte cât trăiești,
De prima seară împreună,
De nopțile din Grozăvești
Când TIMPUL ne ținea în mână.

Povestea care tu mi-o spui,
E una tristă și amară
Noi suntem prada timpului,
Tot sfâșiați ca de o fiară.

Iar lacrima ce-o vărs acum,
E pentru tine și o știi
Sunt părăsit din nou pe drum,
Și nu m-aștept ca tu să vii.

Adormi din nou cu mine-n gând
Și lasă-mă în vis să sper,
Că ne-om iubi mereu visând
Dar nu în visul efemer.