ÃŽn lacrima de ploaie
Se ascunde tăcerea unor cuvinte
Rătăcite parcă într-un colț al conștiintei
Au fost și ele gânduri nespuse
N-am avut curajul să le strig lumii
Le-am dat norilor,furtunii
Bat clopote în ritm de inimi frânte
Dumnezeu ne zâmbește în liniște
Citește-mi gândurile în picături de rouă
Pe ale florilor petale
Culege sămânța speranței
Redă-o omenirii...
Durerile mele,n-am avut tăria de a le împărtăși cu tine
Îți vor vorbi ploaia,furtuna,roua și florile
Ascultă-le și plângi