Nu credeam să-nvăț a muri în comă
Dus de tânăr,intoxicat de iarba-mi
Ochii mei coborau visător la groapa
Insanității.

Când deodată tu răsăriși la patu-mi
Euforie tu,stupefiant de dulce
Până-n capăt fumai bunătatea morții
Nepieritoare.

Tainic ard de viu clocotit ca Sidex
Ori ca Iadu înfricoșat de smoala-i
Febra mea a-o stinge nu pot cu toate
Apele căzii.

De-al meu propriu amoc,nebun eu mă vaiet
Pe-al meu propriu spasm,mă agit ca-n flăcări
Pot sa îmi mai revin furtunos din el ca
Pasărea-n cuib.


Piară-mi demoni tulburători din minte
Vino iar la cap,doctoriță tristă
Ca să pot muri liniștit,cu tine
Mamii redă-ma.