Þin șapte note-n pumn, cu greu,
Iar mintea naște melodia
În ton minor, dar nu mereu:
Și-mi recunosc copilăria.

Cu gândul la trecutul meu,
La rugăciuni către Maria,
Þin șapte note-n pumn cu greu,
Iar mintea naște melodia.

Mă și vedeam la Ateneu,
În odă preamărindu-mi glia..
Da-n sala eram numai eu...
Din vis, mă strigă....soneria..

Þin șapte note-n pumn, cu greu,