|
RADIO Agonia
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
 Texte Recomandate
■ o persoană din È™ase
■ Ab ovum
■ poem după ce ai citit ocean vuong
■ Să iubeÈ™ti ca È™i când ai muri
■ Fotograful de suflete
■ Despre maeÈ™tri, maiÈ™tri È™i calfe (text revizuit)
■ (Momentul acela cand…)
■ ​prolegomene la un plan de acÈ›iune conceput cu aportul persoanelor cu dizabilități
■ Băiatul meu
■ masă pentru două persoane È™i un gol venit de nicăieri
■ ​un poet îmbrăcat în negru È™i mortierele sale ca doi dobbermani pe autostrada prin mare
■ Copacul din hazardul acestei inimi
■ ptiu
■ Cum e muÈ™tarul pe mic
■ Măria Sa Nesomnul
■ Crepuscul
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop

Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Am dat foc cerului poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de JJJ [consta ]
2011-10-07
| |
Cerul părea să fie ca un asfalt
ÃŽncins, mirosea a fum, iar ici colo
Câte un petic albastru.
Am încercat să-l ating,
Văzând în el aceeași suferință
Pe care am văzut-o și în câinele meu
Când a murit de jigodie.
Nu m-am gândit să-l salvez,
Ci doar să-l înțeleg,
Știind cum e ca nimeni
Să nu te-nțeleagă.
Însă eu nu eram Iisus să sufăr
Alături de el, așa că i-am cruțat
Suferința;
L-am aprins ca pe un cărbune
Lăsându-l să-L frigă pe Dumnezeu
La picioarele sărutate
De păcătoși.
|
|
|
|