am plecat să mă-ntorc dimineață
dar nici astăzi nu sunt pasăre
păsările nu plâng
peste tot
pământul visează înălțimi
aceeași rană crește la orizont când îl atingi

ultimul zbor se termină cu un semn pe cer
eu am ieșit din el

noaptea vine în vârful degetelor să-mi rupă
ultimul drum
prin buzunare mai încap câteva amintiri
flămândă tac și înfulec norii din mâni