Norii sunt departe,departe pe cer
Pe cerul albastru,rugină de fier
Din jocul lor haotic,cu formele abstracte
Plutesc încet în dansuri,se duc tot mai departe

Lărgesc a lumi îndepartate orizonturi
Nu au gării,nici statii,nici chiar aeroporturii
Aceștia-s călătorii,ce nu mai obosesc
Pamântul înconjoară,nu se mai opresc...