Traim cu credinta ca lumea se schimba,
Ca intr-o buna zi ea va deveni mai buna;
Traim cu speranta ca urmasii nostrii o vor duce mai bine,
Ca tot sacrificiul nostru nu este in zadar.

Dar ce ne facem cu cei care mor?!
Ce ne facem cu cei care si-au varsat singele?!
Ei nu se mai intorc
Ei s-au dus... inspre apus.
Pe ei cine ii mai poate ferici?!
Pei ei cine ii mai tine la piept?!

Soarta este nedreapta uneori,
Oamenii mor si nu se mai intorc
Si nimanui nu-i pasa
Ca mor, ca nu vor mai fi...

Oamenii mor desi nu este razboiul lor
Oamenii pier pe cimpul de lupta desi stau linistiti in casa

Fabricantilor de arme le-as da gratuit o temnita grea
Sa se roage in ea.