iubitul meu android, poate nu ești singur pe planetă
exprimi toată selenitatea de care poate fi capabilă o himeră
încă de când te-am cules din portul acela cu multe inimi
în care scafandrii își aprindeau felinarele din stele
tu străluceai într-un fel aparte, ca o kriptonită
mi-ai spus că ești un evadat din altă odisee
rătăcind prin tramvaiele pline cu cromozomi
ți s-a desprins o unghie în tunelul 14
când încercai să tragi semnalul de alarmă
vecinul tău schimba programele la televizor
cu toate degetele de la mâna dreaptă
și n-au mai venit să încălzească ceaiul
poate doar sentimentul că eram iubiți
ne făcea să privim cu alți ochi ceștile goale
ce s-au răsturnat într-o altă constelație a șarpelui.