Nu ma gandesc ca tu te gandesti
acum la mine, cum pari a crede.
Ce ai putea sa cugeti despre ceea ce nu cunosti?
si cum ai putea sa ma cunosti necunoscandu-te?
cand tot ceea ce proiectezi inafara
se afla in tine!

Deci hai sa ne intalnim
fiecare in el insusi
In mine te voi afla si
in tine ma vei afla
Prin ceea ce se este.

Acum nu fi trist ca maine
trebuie sa mergi din nou la facultate.
Iti detesti viata
pentru ca nu ai inteles ca nu exista
nonsens.
decat putin la inceput.
Dar asta numai pentru ca noi oamenii
clipim mai des cu mintea
decat cu inima.
Inima?!

da.
Se spunea ca prin ea simtim timpul.
A, nu!
nu e ca sangele pe care nu il simti curgand prin vine.
e un ceva inexprimabil.
despre care se pare ca nu iti pot povesti.
Pentru ca in mine s-a odihnit acest adevar,
atat de putin incat mi-l amintesc la fel de bine
cum ne amintim despre ce era inainte sa fim.

Dar stiu ca este.
in mine
in tine.
Inchide deci usa si
lasa timpul sa curga
pe pietrele tacerii;
ineaca cuvintele
si asculta
cu atentia inimii
ce se este...