În blidul de pământ, bucăți de pâine –
Un lapte aburind în el, fierbinte –
Pe laviță, stă trupul meu, cuminte –
Mănâncă, să viseze, înainte –

Pe masă, un opaiț aruncă –o mână
De umbră, și lumină, prin odaie –
Și pleoapele, și gândul, mi se-nmoaie –
Pe cale, întunericul se-afână –

În sobă arde jarul, ca o vulpe
De aur, bate vântul în țâțână –
Pe ștrec, un felinar se mișcă până
Îi iese mocănița dintre pulpe –

Alt trup – bunica – îi întinde patul
Trupului meu – în tremuratul lunii –
În gând, se scoală – când adoarme satul,
Sufletul meu – să arginteze prunii ...


28 noiembrie 2011