Strânsă în mâinile mele predominant,
Îi cîntam odele zeilor nemuritori.
Ușor își mângîia umeda ei față,
Scamele din locul retras al corpului.
Copaci hidrofili creșteau pe maluri de aur
Al râului,ce curgea pe stânci în părul ei,
Privindu-mă cu un chip de plăcere și ironie ...
Revărsându-se liniștit în sângele meu,în venele mele.
Tulburat o simțeam puternic și mai prudent
Cum se strecoară prin arcuri în inima mea crăcată.
Mă cerșea demult,departe de lume... pentru a zbura împreună.
Aura ei m-a tremurat ca un raliu de galop
Ai ochilor poeți din rândurile lor,
Ce prezic despre muzele ce șoptesc
Dorințele lumei magice a poeziei.
Să fie una dintre muze? Să fie una dintre dorințe?
A-mi rupe foaia pe bucăți mici
Și să scrie pe fiecare bucată de-al ei dor?
Nu am putut să mă ascund iarăși. Nu mai mult
În ideile ermetice de plăcere absolută!
În cele din urmă, sunt urmat pentru prima dată!
Înclinat pentru prima oară în fața ei,
Cioplită statuie de piatră din fundul mării
Cu sare, ce se scurgea din crăpăturile corpului meu,
Căuzate-a lungul anilor-în căutarea ei.
Și sculpta asupra-mi fiecare-mi lacrimă, tot ce mă durea!
Nu puteam rezista ... Și poate ca nu doream,
Să fi scos din foc, dar mai bine lasați-mă-voi
Să-mi topească ochii, frumusețea să nu i-o văd,
Să ardă buzele să mă opresc s-o sărut,
Inima-mi ... așa ca să mă opresc să cred în ea!
Doar să mă îmbete cu pasiune și plăcere,
Al ei dor să fie-n sufletul meu ...Doar atît vroia.
E-falsă, dar pentru mine e foarte adevărată;
Va fi mereu cu mine ... în mintea mea,
Ca o imagine pictată în culori de curcubeu,
Ca o zână din povești, neinvitată,
Se va ascunde cu mine sub val de catifea,
Sub fiecare linie, ce va fi citită.
Dorința ei s-a implinit cu succes,
Căci , îi unica și scumpa mea muză.