în coasta dealului case pornite adăpostesc
oameni cu înclinații câinii răi de pe strada asta
latră în pantă vrăbiile străine de aerul locului
pierd înălțime cad pe pisici parabolicelele
privesc doar în jos aici toate au ceva pe suflet

cred că îți șterg poza de optișpe mega a început
să se deschidă într-o parte sunt nebun după tipele
cu colțurile gurii lăsate dar procesorul fierbe nici
nu am apucat să-ți spun la început m-am legat
de vișinul rezemat de gard abia apoi ai fost tu

pe strada ta iubi numai bârfele plutelor sunt
verticale încă mă mai rostogolesc pe aici
spre malul neumblat al râului să destram ațe
de pătlagină în luminiș uneori abia pot frâna
în mesteceni odată și odată nu mă voi opri

până la prăvălia cu vino e pasta merg ca și cum
nu ai fi plecat pe mutește în italia vânzătoarea
rânjea chiar acolo îmi amintesc mereu și mă las dus
de gravitație să trec neatent de poarta cu felinar
îndoit pe care un contemporan a scris cu permanent

atârnă-te aici ps doar
știi cât de mult îi plăceau macaroanele cu nucă