borangic de lumină
ești deasupra mea
Doamne


stau întinsă în iarbă
cu nesomnul și dorul
puse la căpătâi
iată umerii mei făcând pod așteptării
gustă inima mea de cireș amărui

atât Te mai rog
Tu
îndură-mă cântec
sapă-mă fântână din gând
până-n cuvânt