Iartă-mă dacă am sa cresc în tine
Știu că îți dorești o viață mai blondă.
Cu timpul ai să vezi că mă voi spânzura de vena cavă.
Iartă-mă dacă am să cresc viermi, dacă am să mă hranesc din măduva ta.
N-am unde să stau, e frig peste tot
E frig până și-n mine.
Iartă-mă dacă am să-ți învinețesc corpul cu prezența mea
Mă voi urca pe tine, încet, sfâșietor de încet, ca o iederă
Dar o iederă cu flori mici și albastre
Am să mă răsucesc pe fiecare deget de la picioare
Am să-ți rup unghiile, apoi mă încolăcesc pe gambe, îți mușc din genunchi
Îți mângâi cu zimții frunzelor coapsele
Urc spre torace și-l desfac cu dinții
Și-l las așa, gol.
Îți cuprind brațele, le strâng până plesnesc
Mă îndrept spre creștet și-ncep să-ți jumulesc fir cu fir părul.
Îl strâng în buzunare, căci îmi trebuiesc șosete pentru iarna sufletului meu
Capul tău acum e chel... mă întind pe el
E atât de bine... e soare și lumină.
Mâine intru în tine, sunt prea obosită.