un singur trup în care un răuvoitor
sculptase o ușă
pentru a nu exista oameni drepți
doar inegali
nu atingea podeaua încercaților la vedere
era un consens spre nebunia capetelor
unde ferestrele sunt interzise
și luminile nu s-au construit încă

câțiva dependenți de realitate
se arătau cu degetul de la o zi la alta
își circumcizau pleoapele
pentru a păstra nopțile în vârful ochilor
și își spălau tălpile în umezeala taciturnă
a iubirilor pătimașe

aici frigul este scris pe hârtie
lumea se învârte pe degetul arătător
femeile se tăvălesc supuse
într-un pustiu cusut la gură
și arborii au verdele găurit la mijloc

acesta este un motiv supus dialogului
dintre o piatră cinstită și un munte de rădăcini
peste care atârnă vântul
ca un tăiș zgribulit

și sunt dintr-o parte a ochiului stâng
cu nisipul închis în orbită
un ocean suspendat în tăcerea
nesfârșitelor muriri
și golul lăsat

de singura tinerețe a tatălui meu