Pe piciorul cu funde roze, orbitoare,
Al verii cadran ce se mișcă în mintea mea,
Am luat prânzul de nesomn
Curgând în ale nopții taine.
Nici nu mai știu cum mă cheamă –
De-atâta timp miros parfum de soare,
Adulmecându-l ca un vultur
Ce se-ndreaptă-n zbor spre pradă.

Ceasul ticăie invers pe retina mea,
Antropomorfizând lucirea nopții.