gândurile mele desculțe
aiurea prin răcoarea gelatinoasă a dimineții
inima mea
despletindu-ți-se în cale
dacă n-ai greși din când în când
n-ai mai fi atât de minunat
instinctual strălucitor crud sfânt senzual îngândurat combativ
măcar o dată de nu și-ar mai croi zorii drum prin pieptul meu
mușcătura lamela rotindu-se precis carnea zdrențuită sângerândă atârnând caraghios
ritualul ăsta mă plictisește de moarte
uneori obosesc nepermis de tare
de iarba prea uscată dorul prea lung șiruri prea greoaie de păsări prea încete
scriitorii fac dragoste cu orice vor mi-a zis ea
înnădind stropi de viață din țigara de foi încă o zi-simulacru