Și ploile curg uleioase
ca mâinile tale ce-mi caută doar sânii.
în mușcătura fiecărei întrebări
te simt cancer,
anomalie a toamnei.

Culori sfărâmate sau plânse,
în est te arăți
vultur negru
ce acoperă soarele.

Și mângâi degeaba cerul a ghiocei
greierii inimii...
muzica sângelui
decid când moare toamna.