când ieșeau amintiri la iveală
totul era ca o risipă de noi
vremea complice cu uitarea
un ghiduș de suflu trădător
se juca de-a prinsa cu iubita mea viața
da viața îmi era iubită
și spinii ei prinși de respirație
ca două valve

cândva fusesem un mister
adunam nimicuri de prin lume
așa am putut să adulmec un firicel de sânge
din glezna unui om
iar viața să cred că nu mă știe