un nasture ce se încheie-descheie având
de jur împrejur un fermoar

femeie
unde eram când am văzut noi ultima dată o cascadă?
dar când era cât pe ce să spargem pojghița trecând râul înghețat?

cuminți mai suntem, în cutia de ghete, sus – nu acolo
lasă că le iau eu, tu n-ajungi – fotografii ce întomnează odată cu ramele
nestingherit mai umblă cari în ziua de azi

peste toate, un tânăr străin prea iute astupă cu graffiti fereastra
crede că nu locuim aici noi cei nimeni
spary-ul lui conține alți ani

femeie
unde eram când ne căutau săruturile și noi
nu nimeream buzele, oarbă mai e și...

- ți-a căzut un nasture
sau mie... – dar vezi că mai văd?
ce mai pulsa atunci, nu știi,

de jur împrejur moale dinții
și sânul tău stâng