aud liniștea curgând
de-a lungul trupului tău în fiecare dimineață
când mă rogi să-ți răspund
de unde până unde se poate vedea
o tăcere

în culoarea peretelui bate inima de copil
și o întindere de păsări ciugulesc noaptea
din coridoarele aruncate în spatele pleoapelor
ca niște ascensoare
spre nebunie