acolo-mi țin, sub pleoape, marea ta
și mă întreb adeseori: "ce faci acum?"
cu iriși de lumină-ți văd doar umbra
și în zenit un câmp cu tine-n drum

tot îmi vii, și eu, mereu spre tine plec
te-am răscolit cu ochii-mi plini de tine,
dar nu mai știm cuvinte, și doar sec
ne intuim mirându-ne... e totul bine...