mă întorc acasă
la oasele mele de sub pat
taxez biletul sunetul face câteva păsări
din mormanul cu rufe
să-și ia zborul în depărtare
spre bec

holul se depărtează
cât e el de lung

pun pungile pe masă
zăresc vampirul dar mă fac că nu

înghit în sec sărutul
nu feliez pâinea acum
pentru că aș tuli-o în alt timp

mă așez
încet
am senzația că am mai spus

rămân nemișcat în costumul vechi de scafandru
cu un fluture lipit nu știu cum
pe geamul căștii imense
unde știu sigur că într-un alt ieri
nu eram singur