deschideți-vă gura larg
trebuie s-o înghițiți și p-asta
după atâta minciună și ură
ce mai contează o lingură de cianură
deschideți-vă larg privirile obtuze
săgeata e demult slobozită din archebuze
sau nu înțelegeți că poporul îndură
mai mult decât o ploaie de cianură
desculți să pornim pe cărare în munte
chiar dacă știm că în vârf sunt morminte
sunt drumuri uitate pe care Ei le făcură
fără vreun gând de trufie obscură
din vârf nu e decât un pas spre Zalmoxe
în vale minciunile urlă în boxe
destul cu-astă sete de-aurită statură
ce nu o poți stinge decât cu cianură
destul cu trădarea, cu minciuna, cu jaful
destul cu politica; alege-s-ar praful
conducători iubiți, iubiți-vă-ntre voi
să mai respire și țara-ntre atâtea nevoi