Plutesc in echilibrul precar,
Al ploii ce cade din cer iar,
Din mână ți-alunec-un zar,
Ce-ți schimbă destinul murdar,

Și zaruri pe tablă-aruncate,
Și cioburi in minți necurate,
Căci sânge în rouă era,
Nu-ți las deloc lumea mea,

Căci soare s-apară dorim,
Chiar dacă prin ploi ne vorbim,
Cu gânduri plecate departe,
Dorințele-ți sunt deșarte.