Ceasuri la pas
(în compas*)

de Petruța Ionescu

Ceasuri, tot felul de… ceasuri,
Mari, bune ca gândul, uneori gentil
De util. Sau de mângâietor
De ușor. Ca micul dejun,
Într-un zâmbet
Cu margine de cafea
Și lapte,
Catifelat-dulce ca mierea
Din șoaptele care înca mai susură
Din noaptea de purpură
În urechea care caută zvon
De glasuri vesele
Și pași care cuceresc
În grabă, spre școală,
Șotroane de cretă puțin strâmbe și tremurate.
Cifre –

Ceasuri, tot felul de… ceasuri,
Mici/scurte, nebune, nu prea rotunde*, când sunt atâtea
De făcut, de scăzut, de adunat și de iubit, poate -
La pas, la galop,
În top,
Spre o seară
De nenumite încă lungi minute…
Să fie cum vrea cine?
În compas de invidiat și de urmat
Cu tot – si ceva pe deasupra –
Ce ceasul, dragul sau sărmanul de el,
Nu poate... (con*)ține.
…

București, 26 octombrie 2013, 2:19 PM

…