jurnal roșu, 1 ianuarie.
bărbatul ăsta știe să facă o casă.
are palme groase când bate cui lângă cui în scânduri moi,
bărbatul meu bate cuie cu palme mari,
mi-a promis și am crezut, sunt femeie blândă.
mi-a zis,
femeie, îți voi face casă în inimă de munte,
femeie să-mi fii și i-am fost.
bărbatul meu știe să facă câte case vrea de la câmpie la munte.
i-am spus, am să-ți zâmbesc, tu să-mi așezi cuie sfinte pe ambii obraji,
iar eu, ca o scândură blândă am să îmbrățișez cuiele tale.
bărbatul meu a ridicat sfântă catedrală pe chipu-mi.
el poate clădi orice. are palme mari.

jurnal portocaliu, 3 februarie.
suntem o familie fericită, cu multe case.
bărbatul aduce bani, femeia ține de copii.
femeia își piaptănă părul, bărbatul privește pe geam.
bărbatul mai vede și alte femei, femeia grijește de cuiele lui.
cuiele nu ruginesc niciodată. e un sânge cald la rădăcini de cuie.
bărbatul răstește copiii, femeia cercetează cuiele și le pune la loc.
femeia nu uită unde le e locul, bărbatul le înfige bărbătește la loc.
el poate. are palme mari.

jurnal galben, 6 martie.
am să-mi serbez ziua ca orice femeie.
am să tac să-mi ascund sărbătoarea. bărbatul e hoț.
bărbatul fură sărbătoarea femeii, pe motiv de pace.
uite femeie, de ziua ta, e ziua mea și-am să închin vin ars.
nu plânge, umezești bunătate de cuie. cuie bătute cu palme.
nu plâng, spăl fața, nu se cade să găzduiesc cuie pe chip necurat.
el e bărbat, nu mulțumește niciodată, doar dă din palme.
el știe asta bine. are palme mari.

jurnal verde, 10 aprilie.
copiii mei trag părul din mine, doar le sunt mamă.
mâinile lor rămân agățate în păr. eu îmi iubesc bărbatul.
bărbatul meu nu bate mereu cuie. e un copil și el
și își agață mâinile în păr, doar sunt femeia lui.
mâinile lui rămân agățate în par, părul meu alege să rămână cu el.
el știe cum să păstreze părul meu departe de mine.
nu-i spun nimic. tac și el știe.
femeia lui fericită-i: bărbatul ei are palme mari.

jurnal albastru, 15 mai.
puțină sare, piper și se amestecă bine.
mâncare bună, ies aburi. bărbatul flămând, trântește uși bucuros.
zâmbesc, n-am văzut bărbat mai fericit.
bărbate, te iubesc cu șorțul răstignit pe mine,
mă iubești tu, cu barba răstignită pe chipu-ți?
fericit bărbatul. trântește scaun și oală, fericit bărbatul.
fericită femeia cu bărbat fericit.
mâncare bună, ies aburi. fericit bărbatul, trântește oală, trântește pâine.
trântește în mine trup găzduit de cuie.
fericit bărbatul, trântește bunătate de caș, de cozonaci.
fericită femeia. bărbatul ei are palme mari.

jurnal mov, 21 iunie.
tristă trebuie să fie femeia fără bărbat.
tristă trebuie să fie femeia fără copii de la bărbat ce bate cuie.
trist trebuie să fie chipul nepătruns de cuie bătute de palme de bărbat construitor.
trist bărbatul care nu are unde bate cuie.
trist sângele femeii care nu umezește rădăcină de cuie
și trist cuiul care nu are are scândură moale de carne.
tristă lume fără bărbați cu palme mari.

jurnal alb, 28 iulie, 2 august si 7 septembrie.
femeia nu știe să facă o casă.
femeie, nu vrei tu să înveți să clădești?
aș vrea, dar pot eu să bat cuie cu palme mici?
nu poți să bați cuie. bărbatul bate cuie femeii.
femeia n-are femeie, să bată și ea cuie.
uite femeie, obraz de copil, învață să bați.
femeia astupă obrazul și pune la loc pe al său:
bărbate, bate cuiul la mine, copilul nu are scânduri pe chipu-i,
și cuiul e mare!
bărbatul înțelege mereu. ce copil și ce bărbat!
eu sunt femeia împlinită mereu, bărbatul meu are cele mai mari palme.

jurnal negru, 16 octombrie, 30 noiembrie și 1 decembrie.
îmi strâng hainele într-o geantă de lemn.
dumnezeu vrea să îmi spună ceva lovindu-mă cu fulgii ăștia de iarnă.
femeie, zice străinul, ai palmele mici, să scot eu cuiele tale din chip.
străine, mai bine nu umbli să bagi altele-n loc, nu vreau casă.
femeie, privește, scot cuiul să-l pun într-o scândură moale,
pun carne la loc, să astup.
privește, am floare cu roșu, în păr îți va sta, ce spui tu,
mă vezi ca bărbat într-o casă?
femeia: el nu are palme mari.