De îndată ce parcul se topeşte în beznă
mă fac totuna cu pomii uriaşi
şi recit stelelor poezii.
Cândva am fost un bob de mercur,
însă mă asemănau cu un cartof
pricăjit, plin de bălegar.
Acum ning şi fulger peste tot
fiind un tot şi ştiind tot.