O întrebare
se transformă în cange
ce scurmă în carnea răspunsului
în căutare de postulate
în locul lor descoperă truisme
strecurate în mințile proștilor
pe când adevărul
este un privilegiu
al minților luminate
întunericul
cuprinde ca o pojghiță
sinele orientat către evoluție
și doar imanența
îl dizolvă

Un răspuns –
sinteză a tuturor întrebărilor
se împiedică
și cade din minte
pe caldarâm
o tânără îl culege
și află răspuns
la toate întrebările referitoare la iubire.

Noaptea
poezia personală se desprinde din agendă
și-mi cutreieră coșmarurile
modelează din ele pietre
cu care îmi sparge oglinzile
dispuse în caleidoscop
ce reflectă fațetele intelectului

Iese din minte
și cutreieră barurile
se îmbată
și-și pierde cuvintele pe trotuar
un mut le culege
le pune pe limbă
și începe să vorbească

Din poezia nudă, fără cuvinte
rămâne doar esența
care creează cuvinte noi
pentru poezie
îmbrăcată astfel liric
se așterne pe fila agendei
iar dimineața când deschid agenda
nu-mi mai recunosc poezia.