mă uit la știri și regret acordurile de pace
războiul e singura șansă a omului de a se schimba cu adevărat

bunica mea e foametea din ’21
care i-a gonit pe ai mamei în Basarabia
mamă mi-a fost foametea din ’47
care i-a determinat apoi să-și vândă fiica în România
pentru a putea veni pe lume eu

aștept cu câtă nerăbdare aștept o mare nenorocire
să se abată asupra noastră
pentru ca proprii copii să o ducă mai bine în altă țară
pentru că aici acum
cei buni nu se mai pot deosebi de cei răi

ardeți tot!
destulă minciună din care nu îți poți câștiga traiul onest
destulă dreptate a celui cu arma în mână
destulă artă a celui înstărit
și peste ele etica propovăduită de hoți

de-aceea umblă oamenii când la doctor când la duhovnic
fără să observe că moartea îi vindecă pe toți
că singura durere adevărată e a părinților care
își îngroapă copiii de vii

nimic despre tine tată
îți mulțumesc și iartă-mă
dar m-ai învățat a nu cinsti amintirea omului de nimic
de-aceea nu sunt unul care abandonează
îmi cresc urmașii în limba română
pentru că asta e singura mea credință:
îmi vor îngropa trupul în cea mai frumoasă țară
pe care bunicul nu a văzut-o
iar sufletul mi-l vor muta în povești