de ochii nopții mele...

de ochii nopții mele însingurați de dorul atâtor lăcrimări ce încă n-au prins cheag
primi-vor ai tăi zori de-ademenit tot zborul secundei depărtării bătând în ritm pribeag
spre-un asfințit ce sta să ți se-mpartă-n două de-amprenta unei cumpeni trădându-ți lin fântâna s-alerg prin basme țânc murdar de rouă după trăsura ierbii mai spulberând țărâna
prin taine de mătăsuri în vis c-un crâng de duzi doar o să-mi trag un sfânt mai cumințel de barbă în dar la a ta plecare de-o să-ți pui condurii uzi respinși la licitația de alergat prin iarbă