în fața unui singur altar am sărutat
lama cuțitului
trupul se-ncorda
curgeau pe sub unghii
valuri de sare îmbrăcând în straturi albe
fiecare icoană
chipul Maicii Domnului
chipul lui Hristos
al lui Ioan Botezătorul
biserica toată devenise o imensă salină
numai glasul preotului
tăia aerul în coridoare lungi
se cunună roaba lui Dumnezeu Gela cu robul lui Dumnezeu...


căzută în dizgrație lumea își târa strigătul afară

măturând numele