tremuri
la un moment dat te descoperi
în miile-astea de fețe decolorate și strâmte
de-atâta purtat
de fumul gros
încercuind genunchii ca funii
mimici
caută umbrele precum lichenii
trufașă mucezeala-și face loc
îți remodelează oasele
concentrațiile
proximitățile
prognosticurile
te reașază pe dinăuntru
după legile ei
chipuri
transpiră sulfuros când intră lumina
trag draperia: not responding
sătui de ei înșiși și de restul
își aprofundează renunțările
cu satisfacția masochistă
a muribundului
lăsând în urmă-i iarba prost inspirată
datorii în dreapta și în stânga
iubiri păguboase
în voia Domnului
toate păcatele indexate
într-un timp care-a uitat să se numere

știi că soarele își face intrarea
pe diagonală
direct prin stern
aici în bucata asta de pământ fărâmițat
ar putea încolți prima culoare