între icoanele templului tău
blînd luminate de sori pămîntești
îmi înalț rugăciunea
pe palme s-o dărui:
Fecioară, tu,
cea ce ești plină de har
fii fericită!
robul tău îți aduce
sărutul sfielnic în poală...

oricînd, oriunde m-oi duce
în zarva cerului de dincolo de templu
genunchii-mi rămân
la picioarele tale
și fruntea ai să mi-o simți
fierbinte în poală mereu...

și-atunci cînd un zbor fulgerat
mă va duce la Tatăl
pașii mei vor veni
la tine singuri...

în veci ochii mei vor arde
icoana luminîndu-ți!...
amin!...