societatea spune tot trebuie
doar să taci printre semeni
gradul de risc seismic este marcat
cu roșu
nu poți inventa dioptrii pentru cuvinte
ele reprezintă un adevărat pericol public atunci când scriu cărți la mansardă
cu doi lei scriitorii își fac de cap
pe albul pereților atât de fragili
încât se pot prăbuși monosilabic

vecinul tău de iluzii este ipohondru
suferă de cea mai demențială boală
singurătate majoră
are buzunarele pline de incertitudini
întotdeauna altul are prioritate la angajare
de aceea și-a confecționat un cv demn de di Caprio
dacă nu și-a fi spart nasul la o beție precis ajungea un fel de șef

lucesc lampioanele lumea este mai săracă în brazi
miroase a suflete vii în cimitir
fereastra dintre noi și cer se aburește
de atâta tăcere
cuvinte simple cad precum o monedă
pe câmpul unde șarpele singurătății
aprinde luna/albastru cal măiastru/